Invitată în podcastul realizat de influencerul Vlad Mercori, Mihaela Neagu, proprietara Best Achizitii SRL și un nume bine cunoscut în domeniul achizițiilor publice, vorbește despre o transformare abruptă a peisajului licitațiilor de stat. Ea povestește cum, în ultimii ani, valul de companii din Turcia care intră în cursa pentru contractele publice din România a crescut într-atât, încât prezența lor o eclipsează net pe cea a firmelor românești.
Neagu nu ascunde faptul că a lucrat direct cu astfel de companii: a oferit consultanță unor firme turcești interesate să intre pe piața locală și, din acest unghi privilegiat, descrie ce vede în marile proceduri de achiziții. Relatează episoade concrete în care, la licitații de anvergură pentru proiecte de infrastructură, lista de participanți se reduce, practic, la „7 turci și un român”, imagine-simbol, în opinia sa, pentru dezechilibrul tot mai evident dintre actorii implicați.
Pe parcursul dialogului din podcast, ea revine obsesiv la tema infrastructurii rutiere. Spune că investitorii din Turcia vizează cu precădere proiectele de autostrăzi din România, unde se consideră extrem de puternici. Firmele turcești, explică Neagu, „vin la proiectele de autostrăzi din România pentru că sunt foarte competitivi, știu că nu au concurență”, formulare prin care sugerează că absența unei competiții reale din partea companiilor românești le conferă un avantaj solid, aproape nedisputat.
Pe fundalul acestor observații, discursul ei se întărește cu acuzații privind un posibil tratament preferențial acordat de anumite structuri ale statului român companiilor străine, nu numai celor din Turcia. Fenomenul, susține Neagu, nu s-ar limita la sectorul construcțiilor, ci ar atinge mai multe ramuri ale economiei, iar faptul că asemenea afirmații vin din partea unei persoane familiarizate cu mecanismele sistemului le face cu atât mai greu de ignorat.
Într-un editorial publicat recent sunt prezentate în detaliu legăturile din rețeaua turcească implicată în construcția spitalelor regionale, precum și dificultățile care au apărut în implementarea acestor proiecte. Autorii descriu o situație comparabilă cu cea din zona autostrăzilor, drumurilor expres și infrastructurii feroviare, domenii pentru care sunt anunțate analize suplimentare, menite să contureze și mai clar amploarea fenomenului.
