Dunărea scade spre o treime din debitul normal, iar miza pentru Cernavodă crește

Seceta și debitele foarte mici ale Dunării mențin o presiune majoră asupra sistemului energetic, iar repornirea reactoarelor de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă rămâne incertă. Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul fluviului la intrarea în România, în zona Baziaș, este estimat la **1.350 de metri cubi pe secundă** în primele zile ale intervalului analizat, apoi ar putea coborî la **1.250 mc/s până pe 8 octombrie**.

Pentru luna octombrie, media multianuală este de aproximativ **3.900 mc/s**, astfel că valoarea prognozată ar reprezenta doar **circa 32% din nivelul obișnuit**. Debitele sunt în scădere și în aval de Porțile de Fier.

Cele două reactoare de la Cernavodă sunt oprite în urma secetei istorice din această vară, iar nivelul redus al apei complică perspectivele repornirii lor. În paralel, Guvernul urmează să prelungească până la **31 octombrie** măsurile de gestionare a crizei energetice.

Acestea permit limitarea etapizată a consumului de electricitate în situații de criză, inclusiv pentru consumatorii industriali, iar în scenariul extrem pot fi luate în calcul deconectări. Măsurile fuseseră în vigoare până la finalul lunii septembrie.

România ajunge să importe, la orele de vârf, până la aproape **2.000 MW**, în timp ce producția hidroenergetică rămâne scăzută. Și energia solară ar putea avea de suferit: prognoza indică perioade înnorate în octombrie.

Evoluția Dunării este importantă pentru zona Constanța și pentru funcționarea centralei de la Cernavodă, dar și pentru echilibrul întregului sistem energetic național.