Surse
Constanța – În contextul procesului de numire a conducerii Institutului Cultural Român (ICR), deciziile recente relevă o tensiune între alianțe politice şi interese culturale în joc. Comisiile senatoriale de Cultură și Externe au avizat favorabil propunerea de numire a Corinei Raluca Încrosnatu în funcția de președinte al ICR pentru un mandat de patru ani, după o audiere în care candidatul a prezentat proiecte pentru finanțarea programelor culturale și consolidarea prezenței externe a instituției.
Majoritatea decizională din comisiile de specialitate a fost constituită într-un context de sprijin discret din partea mai multor grupuri parlamentare, iar urmează ca Încrosnatu să fie votată în plenul Senatului. Surse din comisii au indicat că ceilalți candidați pentru conducerea ICR nu au reușit să obțină aviz pozitiv în fața comisiilor.
În plenul Senatului, votul a fost secret, exprimat prin buletine de vot. Rezultatul pentru Corina Încrosnatu a fost de 81 de voturi „pentru” și 34 „împotrivă”. Ceilalți candidați au înregistrat: Roxana Dumitrache (propusă de un grup parlamentar USR) – 18 voturi „pentru” și 97 „împotrivă”; Adrian Dupu (din partea ASTRA și Euro-26) – 15 voturi „pentru” și 100 „împotrivă”; Liviu Jicman (fost președinte ICR, susținut de uniunile de creație) – 1 vot „pentru” și 114 „împotrivă”.
Mandatul de patru ani a fost astfel confirmat pentru Corina Încrosnatu. Tot în plen, s-a decis și structura de conducere: doi vicepreședinți – Adriana Gae și Attila Weinberger – și numirea a 14 membri în Consiliul de conducere al ICR.
Astfel, administrația instituției rămâne în graficul reformelor culturale și al accelerării parteneriatelor culturale externe, tema principală a noului mandat. Decizia finală marchează un moment cheia pentru direcția ICR în următorul ciclu instituțional, cu implicații pentru proiectele culturale românești în plan intern și extern.
