Surse
Curtea Constituţională (CCR) a amânat din nou pronunţarea în privinţa Legii pensiilor magistraţilor, în contextul unei dispute care implică Guvernul condus de Ilie Bolojan, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Pe 28 decembrie 2025 judecătorii CCR s-au reunit la ora 13:00, dar şedinţa s-a suspendat din cauza lipsei cvorumului după ce patru judecători susţinuţi de PSD au părăsit sala; pentru o hotărâre CCR are nevoie de minimum 6 din 9 membri.
Deliberările continuau pe 29 decembrie la ora 10:00, însă Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat ulterior o amânare până la 16 ianuarie 2026. Este a treia amânare după prima decizie de la 10 decembrie şi o pronunţare anterioară din 20 octombrie, când un proiect anterior fusese declarat neconstituţional.
Proiectul Guvernului prevede două modificări principale: creşterea vârstei de pensionare şi limitarea cuantumului pensiei de serviciu — premierul Ilie Bolojan susţine un plafon de maximum 70% din venitul net anterior retragerii. ICCJ, care a sesizat CCR, a fost convocată în Secţii Unite cu 102 judecători şi a votat în unanimitate sesizarea.
Criticile includ lipsa unei fundamentări financiare clare: din peste 200.000 beneficiari ai pensiilor de serviciu, circa 90% sunt din apărare şi ordine publică; bugetul pentru celelalte categorii (inclusiv magistraţi) ar fi de aproximativ 2,2 miliarde lei, în timp ce doar pensiile militare au depăşit 14 miliarde lei în 2024. Comentarii juridice, precum ale lui Valerius M.
Ciucă, califică părăsirea deliberărilor drept echivalentă cu „autodemisia” şi susţin că acei judecători „nu mai pot vota”. Decizia CCR va stabili dacă reforma poate fi aplicată sau va fi blocată din considerente procedurale şi de fond.
