Surse
Criza din Orientul Mijlociu se adâncește, iar efectele sale se vor reflecta în prețurile la carburanți. În ultimele 24 de ore, Kuwait Petroleum Corporation a declarat forță majoră și a redus producția de petrol, în contextul conflictelor dintre SUA, Israel și Iran.
În februarie, KPC producea circa 2,6 milioane de barili pe zi, iar reducerea efectivă nu a fost precizată; măsura este descrisă ca preventivă, cu posibilitatea de revenire la niveluri normale pe măsură ce situația se stabilizează. Alte state din regiune, precum Irak și Qatar, au adoptat măsuri similare, semnalând impactul blocadei Strâmtorii Ormuz asupra livrărilor.
Amenințările Iranului la adresa securității transporturilor maritime intensifică riscul întreruperilor logistice, ceea ce poate alimenta volatilitatea prețurilor la petrol pe termen scurt și mediu. În același timp, Iranul se află în fața unei perioade de tranziție politică: Adunarea Experților, alcătuită din 88 de lideri religioși, se întrunește într-o ședință extraordinară pentru a alege noul lider suprem după moartea lui Ali Khamenei în contextul operațiunii numite Epic Fury.
Deocamdată, apar informații despre Ayatollah Mozafari ca posibil succesor, iar decizia ar putea veni în următoarele 24 de ore, potrivit surselor din presa iraniană citate de Jerusalem Post. Pe plan european, o analiză de specialitate avertizează că, dacă Ormuz rămâne blocat și conflictul se prelungește, motorina ar putea exploda până la 16,8 lei pe litru până la sfârșitul lunii mai, în condițiile în care prețul Brent, marjele de rafinare, costurile logistice, cererea sezonieră și cursul USD/RON vor ghida evoluția la pompă.
Astfel, evoluțiile politice din Orientul Mijlociu și riscurile de livrare creează o conexiune directă între evenimentele geopolitice și costurile energiei în România și Europa Centrală.
