România se confruntă cu o situație economică alarmantă, așa cum a raportat recent Financial Times. Cu un deficit estimat la 9,3% din PIB în anul 2024, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul bugetar, depășind semnificativ plafonul de 3% impus de regulile fiscale europene.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost nevoit să implementeze măsuri drastice, inclusiv majorarea cotei maxime de TVA de la 19% la 21% și înghețarea creșterii salariilor și pensiilor publice până în anul 2026. În ciuda acestor măsuri, instabilitatea politică din țară pune presiune suplimentară asupra autorităților.
Alte două pachete de reforme fiscale și bugetare sunt planificate până la sfârșitul anului, incluzând revizuirea pensiilor speciale și schimbări radicale în guvernanța companiilor de stat. Aceste reforme sunt critice pentru a obține fondurile europene de redresare post-pandemică.
Guvernul susține că aceste măsuri sunt indispensabile pentru sustenabilitatea fiscală și echitatea socială, dar ele prezintă riscuri sociale și politice importante. Cu un astfel de context economic crisp, România trebuie să navigheze cu atenție pentru a evita o catastrofă economică iminentă.