Alegătorii din Bosnia și Herțegovina au fost chemați duminică, 4 octombrie 2026, la urne pentru un scrutin cu miză atât internă, cât și europeană. Rezultatul poate influența parcursul țării către aderarea la Uniunea Europeană și echilibrul de influență pe care Statele Unite și Rusia încearcă să îl exercite în această țară din Balcani.
Votul vizează președinția colectivă, alcătuită din trei membri — un reprezentant bosniac, unul sârb și unul croat —, Parlamentul național și legislativele regionale din cele două entități ale țării: Republika Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei. Structura reflectă organizarea politică complexă a statului, iar alegerile stabilesc reprezentarea la mai multe niveluri de guvernare.
Procesul electoral a fost marcat și de dificultăți tehnice. Unele secții de votare au fost închise temporar după apariția unor probleme la sistemul electronic de vot, a declarat la Sarajevo Jovan Kalaba, șeful Comisiei Electorale Centrale.
Autoritatea electorală a redesenat buletinele și a introdus un sistem biometric de identificare a alegătorilor, împreună cu scanere electronice. Potrivit comisiei, aceste instrumente urmăresc să limiteze fraudele electorale.
Înaintea scrutinului, frustrarea alegătorilor era în creștere, însă informațiile disponibile nu precizează cauzele sau amploarea nemulțumirii. Miza depășește astfel desemnarea reprezentanților politici: noua configurație instituțională va conta pentru direcția reformelor și pentru capacitatea Bosniei și Herțegovinei de a avansa pe calea integrării europene.
În același timp, scrutinul are loc într-un context de competiție pentru influență între puteri externe.
